Arhitectură

Casa Dimitrie Ghika (fostul sediu al Securităţii)

Edificiul, construit în 1831 (pe locul unei case a boierului Roset Roznovanu din 1816), a fost inițial reședința unora dintre cele mai mari familii boierești din Iași, primind numele de Casa Dimitrie Ghika sau Casa Roset.

Spre începutul secolului 20 a fost folosit ca o bancă și magazin de pian. Între anii 1916-1918, când Iașiul a devenit capitala de război a României, casa a găzduit câteva ședințe ale Guvernului României. Când regimul comunist a venit la putere în 1947, clădirea a fost transformată în sediul Securității Statului. Este cunoscut ca un loc în care facțiunile au fost adesea torturate din cauza curajului lor de opoziție față de regimul tiranic. De cele mai multe ori, dizidenții au fost interogați zile întregi, fără acces la hrană și apă sau amenințați cu pedepsirea celor apropiați. Cei mai mulți dintre ei erau intelectuali și studenți. Țipetele s-au auzit din interior, iar trecătorii au preferat să evite clădirea. Astfel, s-a născut un mit urban, spunând că elevii care se plimbă prin arcul clădirii nu vor susține unul sau mai multe examene. De aici provine denumirea populară actuală a clădirii "arcada flunkers".

Această casă boierească a fost construită în stil neoclasic românesc, cu terasă și stâlpi de susținere ai balconului. Un element special al acestei clădiri este trotuarul de pe bulevardul Carol I ce trece prin imobil. Scara interioară în formă semicirculară duce către un spațiu dinamic care găzduiește o galerie de artă și o cafenea extrem de populară printre tinerii din oraș, instalată în fosta sală de bal a edificiului. Galeriile Cafenea Meru se recomandă ca un hub social, un atelier de co-working în care se pot discuta idei creative. Amenajarea spațiului a fost făcută de un grup de designeri și arhitecți reuniți în Clubul Creatorilor și a presupus recondiționarea și transformarea obiectelor vechi în piese de mobilier sau decorațiuni atractive. Pentru ingeniozitatea echipei, Meru a fost inclus pe Harta Designist a României. Acest loc, lăsat mulți ani în paragină, a căpătat un rol cultural și creativ în ultimii ani, deși aspectul clădirii nu a putut fi îmbunătățit. Numeroase clădiri au căzut în ruină în perioada comunistă, din cauza politicii de naționalizare care a dus la confiscarea bunurilor celor înstăriți, iar altele după căderea regimului din cauza proceselor îndelungi de retrocedare către vechii proprietari. Din fericire, unele spații au fost închiriate către asociații de artiști sau cafenele și au prins viață. Prin publicul numeros care vine în aceste spații considerate abandonate, artiștii atrag atenția publicului și autorităților asupra istoricului, arhitecturii și a importanței păstrării clădirilor vechi din oraș.

Securitatea statului și mecanismul terorii

Începuturile regimului comunist au presupus schimbări majore ale ordinii sociale prin transformarea valorilor și mai ales a gândirii în spiritul socialismului. Între 1945 și 1964, mecanismele de represiune au fost extrem de violente în cazul celor care se împotriveau schimbării. Zeci de mii de intelectuali, studenți sau chiaburi (țărani înstăriți) au fost arestați și torturați de Securitate, pentru a-i domina prin frică și a obține informații. Se foloseau pedepsele fizice: lovituri cumplite, subalimentație, încarcerare în condiții de groază, dar și tortură psihică, prin amenințarea cu arestarea și torturarea familiei. Deținuții erau obligați apoi să semneze declarații cum că au săvârșit anumite fapte inventate.

Bulevardul Carol I Nr. 3, Iași 700506

Distribuie